MÓIMĂ, moime, s. f. (Înv. și reg.) Maimuță. – Din magh. majom.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÓIMĂ s. v. maimuță, scrofulă, scurtă, uimă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
móimă (maimuță, umflătură) s. f. (sil. moi-), g.-d. art. móimei; pl. móime
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink