MOLÁTIC, -Ă, molatici, -ce, adj., s. m. I. Adj. 1. (Cam) moale. 2. Cu pantă lină. 3. Lent, lin, domol; care se mișcă domol; cu mișcări leneșe. 4. Lipsit de energie, molâu. 5. Unduios. ♦ Galeș. 6. De intensitate scăzută. 7. Moleșitor; duios. II. S. m. (Iht.) Grindel. [Var.: molátec, -ă, adj.] – Moale + suf. -atic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MOLÁTIC adj. 1. v. bleg. 2. v. greoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MOLÁTIC adj. v. domol, lin, moale, ușor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Molatic ≠ ager, energic, iute, puternic, sprinten, viguros, vioi, voinic, vânos, vârtos, sprințar, vânjos, tare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
molátic adj. m., s. m., pl. molátici; f. sg. molátică, pl. molátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MOLÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește încetineală; greoi. Gest ~. 2) (despre persoane) Care este lipsit de vigoare; fără energie; molâu; mămăligos. 3) Care exprimă atenție și duioșie; galeș; tandru. Privire ~că. 4) Care are o intensitate redusă. Cântec ~. 5) Care calmează, liniștește; calmant. 6) (despre forme de relief) Care are pantă mică; cu înclinație mică. /moale + suf. ~atic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink