MOLFĂITÚRĂ, molfăituri, s. f. Molfăit. [Pr.: -fă-i-] – Molfăi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MOLFĂITÚRĂ s. v. clefăit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
molfăitúră s. f. (sil. -fă-i-), g.-d. art. molfăitúrii; pl. molfăitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink