MOLẤU, -ẤIE, molâi, -âie, adj. (Adesea substantivat) 1. Lipsit de forță, de energie, de elan; încet, greoi, leneș. 2. Lipsit de voință, de hotărâre; indolent. – Moale + suf. -âu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MOLÂU adj. 1. v. bleg. 2. v. greoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MOLÂU s. v. grindel, molan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Molâu ≠ ager, agil, energic, iute, viguros, sprinten, sprințar, vioi
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
molâu adj. m., pl. molâi; f. sg. molâie, pl. molâie/molâi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MOLÂU ~ie (~i) și substantival 1) Care este lipsit de vigoare și energie; molatic. 2) fig. Care este lipsit de voință. /moale + suf. ~âu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink