MONOBÁZIC, -Ă, monobazici, -ce, adj. (Despre acizi) Care are în molecula lui un singur atom de hidrogen, apt de a fi înlocuit cu un metal și formând numai o singură serie de săruri. – Din fr. monobasique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOBÁZIC, -Ă adj. (Despre acizi) Care conține în molecula sa un singur atom de hidrogen, apt de a fi înlocuit cu un atom de metal. [Cf. fr. monobasique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOBÁZIC, -Ă adj. (despre acizi) care conțin în molecula lor un singur atom de hidrogen, apt de a fi înlocuit cu un atom de metal. (< fr. monobasique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monobázic adj. m., pl. monobázici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONOBÁZIC ~că (~ci, ~ce) (despre acizi) Care conține în moleculă un singur atom de hidrogen, apt de a fi înlocuit cu un metal. /<fr. monobasique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink