MONOCRISTÁL, monocristale, s. n. Cristal cu atomii și moleculele dispuse într-o rețea cristalină spațială neîntreruptă. – Din fr. monocristal.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOCRISTÁL s.n. Cristal unic, cu atomii și moleculele dispuse într-o rețea cristalină neîntreruptă. [Cf. fr. monocristal].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOCRISTÁL s. n. cristal mic, cu atomi și molecule dispuse într-o rețea cristalină neîntreruptă. (< fr. monocristal)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monocristál s. n. (sil. -cris-), pl. monocristále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink