MONOCROMÁTIC, -Ă, monocromatici, -ce, adj. Cu o singură culoare, monocrom (1). ♦ (Despre un fascicul de raze) Care este format din radiații cu aceeași lungime de undă. – Din fr. monochromatique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOCROMÁTIC, -Ă adj. 1. Cu o singură culoare; monocrom. 2. (Despre fascicule de raze) Format din radiații cu aceeași lungime de undă. [Cf. fr. monochromatique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOCROMÁTIC, -Ă adj. 1. monocrom (1). 2. (despre fascicule) din radiații cu aceeași lungime de undă. (< fr. monochromatique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MONOCROMÁTIC adj. v. monocrom.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
monocromátic adj. (sil. -cro-) → cromatic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONOCROMÁTIC ~că (~ci, ~ce) (despre fascicule de raze) Care conține radiații cu aceeași lungime de undă. /<fr. monochromatique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink