MONOFAZÍE, monofazii, s. f. (Med.) Tulburare de vorbire care se manifestă prin repetarea aceluiași sunet, cuvânt etc. – Din engl. monophasia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOFAZÍE s.f. (Med.) Tulburare a vorbirii în care bolnavul repetă un singur cuvânt sau o singură propoziție. [Gen. -iei. / cf. gr. monos – unic, phasis – vorbire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOFAZÍE s. f. tulburare a vorbirii în care bolnavul repetă un singur cuvânt sau o singură propoziție. (< engl. monopfazia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monofazíe s. f., pl. monofazíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink