MONOFILÉTIC, -Ă, monofiletici, -ce, adj. (Biol.; despre populații) Care descinde dintr-un strămoș comun sau dintr-o singură populație. – Din fr. monophylétique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
monofilétic adj. m., pl. monofilétici; f. sg. monofilétică, pl. monofilétice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONOFILÉTIC ~că (~ci, ~ce) (despre populații) Care descinde dintr-un singur strămoș sau dintr-o singură populație. /<fr. monophyletique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink