MONOGRÁM s. n. v. monogramă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOGRÁM s.n. v. monogramă.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOGRÁMĂ, monograme, s. f. Semn scris, gravat sau cusut, format prin alăturarea sau împletirea inițialelor numelui și prenumelui unei persoane. [Var.: monográm s. n.] – Din fr. monogramme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOGRÁMĂ ~e f. Semn compus din literele inițiale ale numelui și prenumelui unei persoane, aplicat pe diverse obiecte prin scriere, brodare sau gravare. [G.-D. monogramei] /<fr. monogramme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MONOGRÁMĂ s.f. Semn scris, gravat etc. format prin reunirea unor inițiale ale numelui cuiva. [Var. monogram s.n. / < fr. monogramme, cf. lat., gr. monogramma < gr. monos – unic, gramma – literă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
monográmă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. monográmei; pl. monográme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink