MONOIDEÍSM s. n. Predominare a unei singure idei în gândire. [Pr.: -no-i-] – Din fr. monoïdéisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOIDEÍSM s.n. Tendința atenției de a concentra întreaga activitate psihică asupra unei singure idei. ♦ Permanentizarea în conștiință a unui singur gând, a unei idei fixe. [Pron. -no-i-de-ism. / < fr. monoïdéisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOIDEÍSM s. n. predominare a unei idei fixe. (< fr. monoïdéisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monoideísm s. n. (sil. -no-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink