MONOMÉMBRU, -Ă adj. cu un singur membru. ◊ (despre propoziții) formată dintr-un singur cuvânt. (< fr. monomembre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monomémbru adj. m., pl. monomémbri; f. sg. monomémbră, pl. monomémbre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink