MONOTELÍSM s. n. (Rar) Doctrină religioasă care susține că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină. – Din fr. monothélisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONOTELÍSM s.n. Doctrină religioasă care susține că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină. [< fr. monothélisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONOTELÍSM s. n. doctrină religioasă care susține că Isus Christos a întruchipat două naturi, una divină și una umană, dar o singură voință, cea divină. (< fr. monothélisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
monotelísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink