MONSTRUÓS, -OÁSĂ, monstruoși, -oase, adj. 1. Care are un aspect respingător, ieșit din comun, care se abate de la normal, ca un monstru, anormal, cu mari anomalii; urât, oribil, hidos; fig. neestetic, neartistic. ♦ Fig. Îngrozitor, rău, denaturat. 2. Exagerat de mare; enorm, colosal. [Pr.: -stru-os] – Din fr. monstrueux.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONSTRUÓS, -OÁSĂ adj. 1. Hidos, pocit; anormal; (fig.) neestetic. ♦ Uriaș, colosal. 2. Rău, oribil, îngrozitor. [Pron. -stru-os. / cf. fr. monstrueux, lat. monstruosus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONSTRUÓS, -OÁSĂ adj. 1. hidos, pocit; anormal. 2. rău, oribil, îngrozitor. 3. uriaș, colosal. (< fr. monstrueux, lat. monstruosus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MONSTRUÓS adj. 1. v. urât. 2. v. dezgustător. 3. v. îngrozitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
monstruós adj. m. (sil. -stru-os), pl. monstruóși; f. sg. monstruoásă, pl. monstruoáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONSTRUÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care are aspect de monstru; asemănător cu un monstru. 2) Care se caracterizează prin trăsături morale de monstru; cu însușiri morale oribile. 3) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește cruzime sau oroare; caracterizat prin cruzime și oroare excesivă. Faptă ~oasă. Crima ~oasă. [Sil. -stru-os] /<fr. monstrueux
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink