MONTÓR, -OÁRE, montori, -oare, s. m. și f. Montator. – Din fr. monteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MONTÓR, -OÁRE s.m. și f. Montator. [< fr. monteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MONTÓR, -OÁRE s. m. f. 1. tehnician specializat în lucrări de montare; montator. 2. (cinem.) specialist care efectuează operații de montaj (2); monteză. (< fr. monteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MONTÓR s. montator. (E ~ de profesie.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
montór s. m., pl. montóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MONTÓR ~i m. 1) v. MONTATOR. 2) Muncitor specializat în montarea aparatelor sau a rețelelor electrice. /<fr. monteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
montoáre s. f., g.-d. art. montoárei; pl. montoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink