MORFÍNĂ s. f. Substanță alcaloidă extrasă din opiu, întrebuințată drept calmant, narcotic sau stupefiant; morfiu. – Din fr. morphine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MORFÍNĂ f. Substanță folosită în medicină ca narcotic, calmant și somnifer, dar care, utilizată abuziv, produce intoxicarea organismului; morfiu. /<fr. morphine
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MORFÍNĂ s.f. Alcaloid extras din opiu, cu diferite întrebuințări medicinale, folosit uneori și ca stupefiant. [< fr. morphine, cf. Morfeu, zeul somnului la greci].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MORFÍNĂ s. f. alcaloid din opiu, folosit ca narcotic, analgezic, calmant și uneori și stupefiant. (< fr. morphine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MORFÍNĂ s. (FARM.) (reg.) morfiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
morfínă s. f., g.-d. art. morfínei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink