morofleácă, s.f. (reg.) 1. țuică slabă. 2. om sau animal prost.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
morofleác, morofleácă, morofléci, morofléce, adj. (reg.) bleg, mototol.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink