Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
mosór (mosoáre), s. n. – Bobină, canetă. Tc. masur ‹ arab. ma’șūra (Eguilaz 449; Loebel 65; Șeineanu, II, 264; Lokotsch 1442), cf. ngr. μασούρι, alb., bg., sb. masur.
Sursa: Dicționarul etimologic român