Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: muguri (verb) , mugurire (substantiv feminin)   
MUGURÍRE, muguriri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a muguri și rezultatul ei; înmugurire. – V. muguri.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUGURÍRE s. (BOT.) înmugurire. (~ unei plante.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
muguríre s. f., g.-d. art. mugurírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUGURÍ, pers. 3 mugurește, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A înmuguri. [Var.: mugurá vb. I] – Din mugur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUGURÍ vb. (BOT.) a înmuguri, (înv. și pop.) a odrăsli, (reg.) a împupi, a încăpuși. (Planta a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mugurí vb., ind. prez. 3 sg. muguréște, imperf. 3 sg. mugureá; conj. prez. 3 sg. și pl. mugureáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)