MUHÚR s. n. (Turcism înv.; astăzi în filatelie) Pecete, sigiliu. – Din tc. mühür.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUHÚR s. v. pecete, sigiliu, ștampilă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
muhur (-ruri), s. n. – Sigiliu. Tc. (per.) mühür (Șeineanu, III, 84). Sec. XVIII, înv. – Der. muhurdar, s. m. (înv., păstrătorul sigiliului domnitorului sau al sultanului), din tc. mühürdar.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
muhúr s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink