MULTIPLICATÍV, -Ă, multiplicativi, -e, adj. Care multiplică. ◊ (Gram.) Numeral multiplicativ = numeral care arată în ce proporție crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. – Din fr. multiplicatif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MULTIPLICATÍV, -Ă adj. Care multiplică, care arată o multiplicare. ◊ Numeral multiplicativ = numeral care exprimă proporția în care crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. [Cf. fr. multiplicatif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MULTIPLICATÍV, -Ă adj. care multiplică; care exprimă o multiplicare. ♦ numeral ~ = numeral care exprimă proporția în care crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. (< fr. multiplicatif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
multiplicatív adj. m. (sil. -pli-), pl. multiplicatívi; f. sg. multiplicatívă, pl. multiplicatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MULTIPLICATÍV ~ă (~i, ~e) Care multiplică. ◊ Numeral ~ numeral care arată în ce proporție crește o cantitate sau se desfășoară o acțiune. /<fr. multiplicatif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink