MUNCUȘOÁRĂ, muncușoare, s. f. Munculiță. – Muncă + suf. -ușoară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUNCUȘOARĂ s. v. munculiță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
muncușoáră s. f., g.-d. art. muncușoárei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink