MUNDIRÁȘ, mindirașe, s. n. (Înv.) Diminutiv al lui mundir. [Var.: mondiráș s. n.] – Mundir + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
mundiráș s. n., pl. mundiráșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink