Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: murgi (verb) , murgit (substantiv neutru)   
MURGÍT s. n. (Reg.) Amurg. – V. murgi1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MURGÍT s. v. amurg, apus, asfințit, înserare, seară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
murgít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MURGÍ1 pers. 3 murgește, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.) A se însera, a amurgi. – Din murg1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MURGÍ2, murgesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A căpăta o culoare închisă, întunecată. – Din murg2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MURGÍ vb. v. amurgi, însera, întuneca, scăpăta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
murgí (a amurgi) vb., ind. prez. 3 sg. murgéște, imperf. 3 sg. murgeá; conj. prez. 3 sg. murgeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
murgí (a căpăta o culoare închisă) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. murgésc, imperf. 3 sg. murgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. murgeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
amurgéște, a v. intr. (d. amurg). Înserează, se' ntunecă. – Și murgește. În vest înmurgește.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)