MUSAFIRLẤC, musafirlâcuri, s. n. (Înv.; azi depr.) 1. Vizită; p. ext. schimb de vizite, petrecere. 2. (Cu sens colectiv) Musafiri mulți și de tot felul. – Din tc. misafirlik.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUSAFIRLÂC s. v. vizită.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
musafirlâc s. n., pl. musafirlâcuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink