MUSCÁR, muscari, s. m. 1. Pescar care prinde peștele cu undița, întrebuințând ca nadă muște. 2. Numele mai multor păsări migratoare insectivore (Muscicapa). 3. Gândăcel insectivor de formă lunguiață, cu gâtul de culoare roșie, cu o pată neagră pe partea ventrală și cu aripile negre (Catharis fusca). – Muscă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUSCÁR s. (ORNIT.; Muscicapa striata) gelat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
muscár2, muscári, s.m. (înv.) agent secret.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
muscár s. m., pl. muscári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUSCÁR ~i m. 1) Pasăre migratoare, de talie mică, insectivoră, cu penele de culoare cenușie, cu ciocul și picioarele negre. 2) Insectă cu corpul lunguieț, roșiatic și cu aripile negre, care se hrănește cu musculițe. 3) Pescar cu undița, care folosește ca nadă insecte. /muscă + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink