Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
MUSTĂCÍRE, mustăciri, s. f. (Rar) Faptul de a mustăci; semn de nemulțumire, cârtire. – V. mustăci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
mustăcíre s. f., g.-d. art. mustăcírii; pl. mustăcíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUSTĂCÍ, mustăcesc, vb. IV. Intranz. 1. A râde pe sub mustață, a zâmbi reținut. 2. A strâmba din nas, a fi nemulțumit de ceva. – Din mustață.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
mustăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mustăcésc, imperf. 3 sg. mustăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. mustăceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink