Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: mus (substantiv masculin) , musul   
MUSÚL s. v. muselină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
musúl, musúluri, s.n. (înv.) pânză de bumbac foarte fină; stofă foarte subțire; muselină.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
MUS, muși, s. m. Elev marinar. – Din fr. mousse.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘOÁRECE, șoareci, s. m. Animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenușiu-închis, cu botul ascuțit și cu coada lungă și subțire (Mus musculus). ◊ Șoarece de bibliotecă = se spune despre o persoană care își petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind și studiind. Șoarece de birou = birocrat. ◊ Expr. A trăi (sau a se iubi, a se avea) ca mâța (sau ca pisica) cu șoarecele, se spune despre două persoane care nu se pot suferi, care se ceartă întruna. I-au mas șoarecii în pântece (sau burtă), se spune despre un om foarte flămând. A se juca (cu cineva) ca mâța (sau ca pisica) cu șoarecele = a-și bate joc de cineva, ținându-l într-o situație incertă. În gaură (sau în bortă) de șoarece = în cea mai ferită, mai d*****ă ascunzătoare, în gaură de șarpe. ◊ Compus: Șoarece de câmp = mic rozător de câmp care face mari stricăciuni în culturi (Apodemus agrarius); șoarece de pădure = animal rozător care trăiește în pădure (Apodemus sylvaticus). [Var.: șoárec s. m.] – Lat. sorex, -icis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ȘOBOLÁN, șobolani, s. m. Mamifer rozător omnivor din familia muridelor, mai mare decât șoarecele, cu coada lungă acoperită cu solzi în formă de inele, care trăiește în jurul locuințelor, hambarelor, depozitelor etc., provocând mari stricăciuni; guzgan (Rattus norvegicus). ◊ Șobolan negru (sau de casă) = șobolan care trăiește în cămări, în poduri etc., produce mari pagube și transmite diferite boli infecțioase (Rattus rattus). Șobolan de apă = șobolan de culoare roșcată, care trăiește pe malul apelor (Arvicola terrestris). Șobolan moscat = desman. – Sobol + suf. -an.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUS muși m. Elev marinar. /<fr. mousse
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
Șoárece ~i m. Mamifer rozător dăunător, de talie mică, cu blană cenușie, cu bot ascuțit și cu coadă lungă, subțire. ◊ ~ de câmp specie de șoarece care trăiește în câmp, cauzând mari daune semănăturilor. ~ de pădure specie de șoarece care trăiește în pădure. ~ de birou birocrat. A se juca (cu cineva) ca mâța (sau ca pisica) cu ~ele a se amuza pe socoteala cuiva, ținându-l într-o permanentă încordare. (A nu scăpa) nici în gaură (sau nici în bortă) de ~ (a nu se putea salva) nici în cea mai ferită as-cunzătoare. [Sil. șoa-re-ce] /<lat. sorex, ~icis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ȘOBOLÁN ~i m. Mamifer rozător asemănător cu șoarecele, dar de talie mai mare, care trăiește în preajma caselor aducând daune mari omului; guzgan. ◊ ~-de-apă specie de șobolan cu blana roșiatică, care trăiește pe malul apelor. /sobol + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MUS s.m. Elev marinar, care învață marinăria pe o navă. [Pl. muși. / < engl. mus, cf. fr. mousse].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MUS s. m. 1. elev marinar. 2. ajutor al timonierului (schipărului) la bordul unei ambarcații cu vele. (< engl. mus, fr. mousse)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ȘOÁRECE s. 1. (ZOOL.; Mus musculus) (reg.) paruș, șoacăț. 2. (ZOOL.) șoarece-de-câmp (Microtus arvalis) = (reg.) popândău, popândeț, popândoc, p*****ț; șoarece-de-pădure (Apodemus silvaticus) = (reg.) popândău, popânzac, popânzoi, p*****ț. 3. (IHT.) șoarece-de-mare (Motella tricirrhata) = (reg.) pește-jidovesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȘOÁRECE s. v. chițcan, liliac.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ȘOBOLÁN s. (ZOOL.) 1. (Mus decumanus) guzgan, (reg.) chițcan, chițoran, cloțan, gherlan, ghiorțan, grivan, guz, hârciog, hârț, lostun, mioarcă, miogârțan, mitorlan, mițorgan, pășoi, pință, pâțoc, popândău, popânzac, p*****ț, poțoc, sobol, spurc, șoacăț, șomâc, țușcan, zezeran. 2. (Rattus norvegicus) guzgan, (reg.) cloțan, mițorgan, potcan, șoacăț. 3. șobolan de casă v. șobolan negru; șobolan-moscat (Desmana mos-chata) = desman; șobolan negru (Rattus rattus) = șobolan de casă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mus s. m., pl. muși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șoárece s. m., pl. șoáreci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
șobolán s. m., pl. șoboláni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARTURIUNT MONTES, NASCENTUR RIDICULUS MUS (lat.) se vor căzni munții (în durerile facerii) și se va naște un biet șoarece – Horațiu, „Ars poetica”, 139. Versul caracterizează rezultatele disproporționat de mici în raport cu strădaniile despuse și indică totodată una din sursele generale ale comicului.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)