MUZICOLÓGIC, -Ă, muzicologici, -ce, adj. Referitor la muzicologie, care aparține muzicologiei. – Muzicologie + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MUZICOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la muzicologie. [< fr. musicologique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
muzicológic adj. → logic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MUZICOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de muzicologie; propriu muzicologiei. Studiu ~. /<fr. musicologique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink