MÂNZULÉȚ, mânzuleți, s. m. (Reg.) Mânzișor. – Mânz + suf. -uleț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÂNZULÉȚ s. v. mânzișor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mânzuléț s. m., pl. mânzuléți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink