MÂRLÁN, mârlani, s. m. (Depr.) Om prost crescut, grosolan, necioplit; bădăran, țopârlan. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MÂRLÁN adj., s. v. mitocan.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mârlán s. m., pl. mârláni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MÂRLÁN ~i m. Persoană care vădește lipsă de educație, cu apucături grosolane; bădăran; mitocan; mojic. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink