MĂCIULÍE, măciulii, s. f. 1. Capăt îngroșat și rotunjit al unor obiecte. 2. (Bot.; pop.) Capsulă. Măciulie de mac. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂCIULÍE s. 1. v. gămălie. 2. măciucă. (Băț cu ~.) 3. v. capsulă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măciulíe s. f., art. măciulía, g.-d. art. măciulíei; pl. măciulíi, art. măciulíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂCIULÍE ~i f. 1) Capătul îngroșat și rotunjit al unor obiecte; gămălie. ~ de chibrit. ~a fusului. 2) Fruct dehiscent cu învelitoare uscată și dură, în care se dezvoltă și se păstrează semințele unor plante; capsulă. ~ de mac. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink