MĂGĂRÉȚ2, -EÁȚĂ, măgăreți, -e, adj. (Rar) Măgăresc. – Din măgar + suf. -eț.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
MĂGĂRÉȚ1, măgăreți, s. m. (Rar) Măgar (2). – Din măgar + suf. -eț.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
MĂGĂRÉȚ s. v. asin, măgar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink