MĂIUG, măiuge, s. n. Diminutiv al lui mai2. ♦ Unealtă de lemn cu care se bate inul sau cânepa; măiuț. – Mai + suf. -iug.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂIÚG s. v. tindeche.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
măiúg s. n., pl. măiúge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink