Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: mălura (verb) , mălură (substantiv feminin) , mălură (substantiv feminin)   
MĂLURĂ, măluri, s. f. 1. Boală a grâului și a altor păioase, cauzată de unele specii de ciuperci care produc în boabe o pulbere neagră, formată din spori. 2. Numele mai multor specii de ciupeci microscopice care trăiesc parazite pe grâu sau pe alte graminee și care produc mălura (1) (Tilletia). 3. Boabe de cereale atinse de mălură (1); pulbere neagră din interiorul lor. 4. (Bot.; pop.) Neghină. – Cf. ngr. melíni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂLÚRĂ f. 1) Boală care atacă unele plante graminee, cauzată de ciuperci parazite ce distrug conținutul boabelor, formând în interiorul lor o pulbere neagră. 2) Ciupercă microscopică care produce această boală. 3) Pulberea neagră din interiorul boabelor atacate de această ciupercă. [G.-D. mălurii; Acc. și mălură] /cf. ngr. méluri
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂLÚRĂ s. (FITOP.) (reg.) tăciune. (Boala plantelor numită ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MĂLÚRĂ s. v. năgară, neghină, zizanie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mălúră (mălúri), s. f. – Tăciune, ciupercă parazită a grîului (Tilletia tritici). Probabil ngr. μελέρι, μέλουρι „gărgăriță” (Scriban). – Der. mălurit, adj. (atacat de mălură); mălurici, s. m. (plantă, Orobus niger), numită așa pentru că la uscare devine neagră, ca acoperită de mălură; măluros, adj. (cu mălură).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
MĂLURÁ, pers. 3 mălurează, vb. I. Refl. (Despre cereale) A se umple de mălură (1), a se înnegri din cauza mălurei, a se îmbolnăvi de mălură. – Din mălură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE MĂLURÁ se ~eáză intranz. A se îmbolnăvi de mălură; a fi atins de mălură. /Din mălură
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
MĂLURA-BĂLȚII s. v. peniță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mălurá vb., ind. prez. 3 sg. mălureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
mălúră/mălură s. f., g.-d. art. mălúrii/mălurii , pl. mălúri/măluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)