MĂRMURÁR, mărmurari, s. m. Meșter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MĂRMURÁR s. (rar) marmurist.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
mărmurár s. m., pl. mărmurári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MĂRMURÁR ~i m. Meșter care lucrează marmura. /marmură + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink