MĂSLINÁR, măslinari, s. m. (Rar) Negustor de măsline; p. ext. băcan. – Măslină + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
măslinár s. m., pl. măslinári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink