MĂTUÍRE, mătuiri, s. f. Operație de prelucrare a suprafeței unui obiect, prin care acesta devine mat2. – Din mat2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
mătuíre s. f., g.-d. art. mătuírii; pl. mătuíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink