NALBÁR s. m. v. nălbar1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
nalbár (fluture) s. m., pl. nalbári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NĂLBÁR2, nălbari, s. m. (Reg.) Veterinar. – Din nălban (înv. și reg. „veterinar” < tc.)
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂLBÁR1 s. m. Fluture mare cu aripile albe cu nervuri negre, ale cărui omizi distrug frunzele pomilor fructiferi, ale verzei etc. (Aporia crataegi). [Var.: nalbár s. n.] – Din alb.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂLBÁR ~i m. Fluture de talie mare, cu aripi albe, străbătute de nervuri negre, ale cărui larve se hrănesc cu frunze de pomi fructiferi; fluture-alb. /Din alb
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NĂLBÁR s. v. veterinar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nălbár (veterinar) s. m., pl. nălbári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink