NÁVLU, navluri, s. n. Chirie plătită pentru folosirea unui vas de transport (aparținând unui proprietar particular); costul transportului pe apă al persoanelor sau al mărfurilor; spec. (în forma navlon) taxă care se percepea în țările românești pentru transportul pe Dunăre. [Var.: navlón s. n.] – Din ngr. návlon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
návlu (návluri), s. n. – Taxă de închiriere a unei nave. – Mr. navlu. Ngr. ναῦλον (Tiktin; Gáldi 213), cf. alb. navlë, tc. navlun. Sec. XIX.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
návlu s. n. (sil. -vlu), art. návlul; pl. návluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NÁVLU ~ri n. 1) Plată pentru închirierea unei nave de transport. 2) Costul transportului unei mărfi cu o navă. /<ngr. návlon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink