NEACCENTUÁT, -Ă, neaccentuați, -te, adj. 1. (Despre vocale, silabe, cuvinte) Care nu poartă accent, care nu este scos în relief. 2. Fig. Lipsit de culoare, de strălucire; șters. [Pr.: ne-ac-cen-tu-at] – Ne- + accentuat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEACCENTUÁT adj. v. aton.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Neaccentuat ≠ accentuat
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
neaccentuát adj. m. (sil. ne-ac-), pl. neaccentuáți; f. sg. neaccentuátă, pl. neaccentuáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink