NEASCULTÁRE s. f. Act de nesupunere, lipsă de ascultare, indisciplină; încălcare a unei porunci. [Pr.: ne-as-] – Ne- + ascultare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEASCULTÁRE s. v. indisciplină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Neascultare ≠ ascultare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
neascultáre s. f. (sil. ne-as-), g.-d. art. neascultării; pl. neascultări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink