Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
NEBUNÍT, -Ă, nebuniți, -te, adj. (Rar) înnebunit, nebun. – V. nebuni.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEBUNÍ, nebunesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Pop.) A înnebuni. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) Nu mă nebuni! exclamație folosită pentru a exprima mirarea (și neîncrederea) față de cele auzite. – Din nebun.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A NEBUNÍ ~ésc tranz. v. A ÎNNEBUNI. /Din nebun
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE NEBUNÍ mă ~ésc intranz. pop. (mai ales despre copii) A-și face de cap (ca un nebun); a se ține de pozne. /Din nebun
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
nebuní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nebunésc, imperf. 3 sg. nebuneá; conj. prez. 3 sg. și pl. nebuneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink