NECHIBZUÍT, -Ă, nechibzuiți, -te, adj. Lipsit de judecată, de înțelepciune (în ceea ce face sau spune); necugetat, nechitit. ♦ Care nu a fost bine gândit, bine cumpănit; care denotă nesocotință. – Ne- + chibzuit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NECHIBZUÍT adj. 1. v. imprudent. 2. v. nebunesc.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Nechibzuit ≠ chibzuit, gândit, judicios, socotit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
nechibzuít adj. m., pl. nechibzuíți; f. sg. nechibzuítă, pl. nechibzuíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink