NECONTESTÁT, -Ă, necontestați, -te, adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; incontestabil, recunoscut (ca valabil); evident. – Ne- + contestat (după fr. incontesté).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NECONTESTÁT, -Ă adj. Care nu este (sau nu poate fi) contestat; evident. [< ne- + contestat, cf. fr. incontesté].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NECONTESTÁT adj. v. categoric.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
necontestát adj. m., pl. necontestáți; f. sg. necontestátă, pl. necontestáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink