NEHOTĂRẤT, -Ă, nehotărâți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu este hotărât, care este lipsit de hotărâre; șovăitor, nesigur; lipsit de claritate, de precizie; neclar, confuz, vag. 2. (Gram.; în sintagmele) Adjectiv nehotărât = adjectiv pronominal care însoțește substantivul fără să individualizeze obiectul denumit de acesta. Pronume nehotărât = pronume care dă indicații imprecise asupra obiectului al cărui nume îl înlocuiește. Articol nehotărât = articol care indică obiectul desemnat de substantiv drept reprezentant al speciei. Numeral nehotărât = numeral care exprimă un număr nedeterminat de obiecte sau de ființe. – Ne- + hotărât.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEHOTĂRÂT adj. 1. v. nesigur. 2. v. ezitant. 3. v. inconsecvent. 4. (GRAM.) indefinit, nedefinit, (înv.) nehotărâtor. (Articol ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Nehotărât ≠ decis, hotărât, neșovăitor, neșovăielnic
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
nehotărât adj. m., pl. nehotărâți; f. sg. nehotărâtă, pl. nehotărâte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEHOTĂRÂT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la hotărât) 1): Articol ~ articol folosit pe lângă un substantiv sau adjectiv pentru a indica caracterul nedeterminat al unui obiect. 2) rar Care este lipsit de claritate; neclar; confuz. /ne- + hotărât
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink