NEMEȘÉSC, -EÁSCĂ, nemeșești, adj. Care ține de nemeși, propriu, caracteristic nemeșilor; de nemeș; p. ext. nobil, boieresc. – Nemeș + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
nemeșésc adj. m., f. nemeșeáscă; pl. m. și f. nemeșéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink