NEOCRITICÍSM s. n. Curent filozofic francez care încearcă să restabilească doctrina kantiană potrivit datelor și speculațiilor științifice moderne. [Pr.: ne-o-] – Din fr. neo-criticisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEOCRITICÍSM s.n. Școală filozofică franceză, care, inspirată de doctrina kantiană, a încercat s-o restabilească potrivit datelor speculațiilor științifice moderne. [Cf. fr. néo-criticisme].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NEOCRITICÍSM s. n. orientare filozofică franceză, inspirată de criticismul kantian. (< fr. néo-criticisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
neocriticism s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink