NEOFREUDÍSM s. n. Denumire germanică pentru curentele psihanalitice apărute după 1930 care acceptă importanța factorilor sociali și culturali în apariția nevrozelor; neopsihanaliză. [Pr.: ne-o-froi-] – Din fr. néo-freudisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEOFREUDÍSM FROI-/ s. m. totalitatea noilor curente psihanalitice care, renunțând la tezele lui Freud, acceptă importanța factorilor sociali și culturali în geneza nevrozelor; neopsihanaliză. (< fr. néo-freudisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
neofreudísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEOFREUDÍSM (‹ neo + freudism) s. n. Ansamblu de orientări teoretice și terapeutice derivate din freudism. Reprezentanți de seamă: W. Reich, J.M. Lacan, Karen Horney, E. Fromm, A. Kardiner, Mélanie Klein, D. Lagache, J. Laplanche.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink