NEORIENTÁT, -Ă, neorientați, -te, adj. Care nu cunoaște locul unde se află, care nu știe în ce direcție trebuie să se îndrepte, dezorientat; p. ext. neinformat, nelămurit. [Pr.: ne-o-ri-en-tat] – Ne- + orientat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
neorientát adj. m., pl. neorientáți; f. sg. neorientátă, pl. neorientáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink